Reabilitarea termică nu interesează pe nimeni

Constructii

28.11.2008 - Curierul National
Reabilitarea termică nu interesează pe nimeni

Firmele din domeniu nu sunt preocupate de astfel de investiţii

Reabilitarea termică poate reduce la jumătate factura

Asociaţiile de proprietari suportă 33% din cheltuieli

 

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinÅ£e nu atrage firmele din domeniu, mai mult decât atât, nici asociaÅ£iile de proprietari nu dau semne că au înÅ£eles beneficiile pe care le pot avea în urma unei astfel de investiÅ£ii, invocând de cele mai multe ori costul ridicat al intervenÅ£iei. Astfel că, deÅŸi există un cadru legislativ în acest scop, românii nu ÅŸtiu prea multe despre acest domeniu, neavând încă o cultură energetică. ''Principala barieră este lipsa de cultură energetică a populaÅ£iei. Oamenii nu au înÅ£eles că îÅŸi pot recupera investiÅ£ia în timp, mai mult decât atât, vor avea o serie de avantaje prin reducerea facturilor de energie termică ÅŸi nu numai. TotuÅŸi, nu există o informare clară, pentru că cei mai mulÅ£i nu cunosc cadrul legislativ ÅŸi faptul că statul încurajează acest tip de investiÅ£ie, a declarat Mihai  Voronca, directorul executiv al Fondului Român pentru EficienÅ£a Energiei (FREE) în cadrul conferinÅ£ei

''EficienÅ£a Energetică în Clădiri''. În plus, acesta a atras atenÅ£ia că Parlamentul European promovează  îmbunătăţirea consumului de energie, astfel că, în prezent, în România există o lege care propune creÅŸterea performanÅ£ei energetice a clădirilor, Å£inându-se cont de climă, de amplasament, de confort ÅŸi de finanÅ£are.

 

Statul român sprijină asociaÅ£iile de proprietari

 

Prin programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinÅ£e, statul român sprijină asociaÅ£iile de proprietari, astfel, prin acest program se dau resurse financiare importante pentru investiÅ£ii. Auditul energetic ÅŸi proiectarea lucrărilor de reabilitare sunt finanÅ£ate din alocaÅ£ii de la bugetul de stat. Fondurile necesare pentru finanÅ£area cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură în proporÅ£ie de 37% prin alocaÅ£ii de la bugetul de stat, 30% alocaÅ£ii de la bugetele locale ÅŸi 33% din fondul de reparaÅ£ii al asociaÅ£iei de proprietari, a precizat Gina Petrescu, reprezentantul Ministerului  Dezvoltării, Lucrărilor Publice ÅŸi LocuinÅ£elor, în cadrul conferinÅ£ei. În plus, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC) ÅŸi-a exprimat nedumerirea în legătură cu atitudinea proprietarilor. ''În acest caz nu văd de ce proprietarii sunt aÅŸa de reticenÅ£i, când până la urmă este vorba de o investiÅ£ie pentru locuinÅ£ele lor, reducându-ÅŸi astfel cheltuielile'', a declarat Emilia-Cerna Mladin, preÅŸedintele AAEC.

 

Firmele ar trebui să privească investiţia ca pe un business rentabil

 

Clădirile rezidenÅ£iale consumă o cantitate mare de energie, aceasta fiind o tendinţă generală. În ţările unde s-au luat măsuri de eficienţă energetică s-a constatat că a scăzut consumul, ''astfel că normele de gestionare a energiei elaborate  de instituÅ£iile specializate au avut efect'', a declarat  Petrescu.  Astfel că aceste norme ar trebui să aibă un impact ÅŸi în România. Cu toate acestea, ''nu s-a înÅ£eles că o clădire este investiÅ£ie pe termen lung ÅŸi că orice tip de cost poate fi amortizat sau eliminat prin măsuri eficiente'', a atras atenÅ£ia Voronca. În acest scop, acesta face un apel către firmele din domeniu să ia în considerare faptul că ''o astfel de investiÅ£ie este un business ÅŸi deci finanÅ£atorii ar trebui să fie mai interesaÅ£i de acest  business, ceea ce până acum nu s-a prea văzut'', a adăugat acesta.

 

''Românii trebuie să ÅŸtie că se pot accesa o serie de fonduri structurale  ÅŸi pentru sectorul energetic. Astfel, în cadrul Programului OperaÅ£ional Sectorial (POS) este alocat un segment creÅŸterii competitivităţii energetice.

Există deci fonduri disponibile pentru aceste tipuri de proiecte. Pentru 2007-2013 sunt alocate 433 milioane euro, numai că până acum nu au fost înregistrate prea multe proiecte'', a declarat Adelina Băleanu, coordonator formare în afaceri europene, Institutul European din România.

 

Madalina Draghici