toate stirile din constructii si imobiliare, analize si opinii

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe nu atrage firmele din domeniu, mai mult decât atât, nici asociaţiile de proprietari nu dau semne că au înţeles beneficiile pe care le pot avea în urma unei astfel de investiţii, invocând de cele mai multe ori costul ridicat al intervenţiei. Astfel că, deşi există un cadru legislativ în acest scop, românii nu ştiu prea multe despre acest domeniu, neavând încă o cultură energetică. ''Principala barieră este lipsa de cultură energetică a populaţiei. Oamenii nu au înţeles că îşi pot recupera investiţia în timp, mai mult decât atât, vor avea o serie de avantaje prin reducerea facturilor de energie termică şi nu numai. Totuşi, nu există o informare clară, pentru că cei mai mulţi nu cunosc cadrul legislativ şi faptul că statul încurajează acest tip de investiţie, a declarat Mihai  Voronca, directorul executiv al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei (FREE) în cadrul conferinţei

''Eficienţa Energetică în Clădiri''. În plus, acesta a atras atenţia că Parlamentul European promovează  îmbunătăţirea consumului de energie, astfel că, în prezent, în România există o lege care propune creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de climă, de amplasament, de confort şi de finanţare.

Statul român sprijină asociaţiile de proprietari

Prin programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, statul român sprijină asociaţiile de proprietari, astfel, prin acest program se dau resurse financiare importante pentru investiţii. Auditul energetic şi proiectarea lucrărilor de reabilitare sunt finanţate din alocaţii de la bugetul de stat. Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură în proporţie de 37% prin alocaţii de la bugetul de stat, 30% alocaţii de la bugetele locale şi 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, a precizat Gina Petrescu, reprezentantul Ministerului  Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în cadrul conferinţei. În plus, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC) şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu atitudinea proprietarilor. ''În acest caz nu văd de ce proprietarii sunt aşa de reticenţi, când până la urmă este vorba de o investiţie pentru locuinţele lor, reducându-şi astfel cheltuielile'', a declarat Emilia-Cerna Mladin, preşedintele AAEC.

Firmele ar trebui să privească investiţia ca pe un business rentabil

Clădirile rezidenţiale consumă o cantitate mare de energie, aceasta fiind o tendinţă generală. În ţările unde s-au luat măsuri de eficienţă energetică s-a constatat că a scăzut consumul, ''astfel că normele de gestionare a energiei elaborate  de instituţiile specializate au avut efect'', a declarat  Petrescu.  Astfel că aceste norme ar trebui să aibă un impact şi în România. Cu toate acestea, ''nu s-a înţeles că o clădire este investiţie pe termen lung şi că orice tip de cost poate fi amortizat sau eliminat prin măsuri eficiente'', a atras atenţia Voronca. În acest scop, acesta face un apel către firmele din domeniu să ia în considerare faptul că ''o astfel de investiţie este un business şi deci finanţatorii ar trebui să fie mai interesaţi de acest  business, ceea ce până acum nu s-a prea văzut'', a adăugat acesta.