Moda birourilor ecologice a ajuns si in Romania

TENDINTE , Imobiliare

27.11.2007 - Gandul
Moda birourilor ecologice a ajuns si in Romania

Chiriasii sunt dispusi sa plateasca mai mult, numai sa beneficieze de astfel de birouri

Lumina, cel mai important aspect luat in calcul la alegerea sediului

Noua moda europeana pe piata de birouri va lovi si Romania in urmatorii ani. Cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de consultantul global de real estate Cushman & Wakefield. Cifrele prezentate arata ca, in Romania, solicitarea spatiilor de birouri a crescut in ultimele sase-opt luni cu 40%, comparativ cu anul trecut. Firmele parasesc apartamentele si se orienteaza spre alte locatii.

Aproape 50% din firmele chiriase sunt dispuse sa plateasca mai multi bani pe chirie, daca dezvoltatorii isi vor indrepta atentia spre construirea de noi cladiri de birouri ecologice in urmatorii ani. „ Pe viitor, existenta cladirilor ecologice va fi o realitate si in Romania,” spune Florin Sorea, Head of Office Agency la Cushman & Wakefield Activ Consulting. O constructie ecologica cu sisteme de eficientizare a energiei va fi ceva mai scumpa.

 

O cladire ecologica este un imobil care se integreaza intr-un sistem unitar (cartier, oras, padure etc.) si incorporeaza solutii tehnice si de design pentru a facilita economisirea energetica si utilizarea unor materiale cu un impact minim asupra mediului, dar care asigura tot confortul necesar utilizatorilor, pastrand si randamente profitabile pentru dezvoltatori. Materialele folosite sunt lemnul, polistiren, vata minerala, panouri rigips etc.

Pana la sfarsitul anului 2009, in toate tarile membre ale Uniunii Europene vor fi introduse directive cu privire la utilizarea energiei in cladiri. O mare parte dintre respondenti din tarile unde au fost deja implementate aceste directive nu stiau de ele, in ciuda mediatizarii intense. Studiul arata ca cele mai informate companii sunt cele britanice, in proportie de 73%, si doar 31% din firmele din tarile din Europa Centrala si de Est aflasera de ele. 47% dintre proprietari si 50% dintre chiriasi au raspuns ca directivele impuse de Uniunea Europeana vor avea un efect in a alege un spatiu.

Ce se urmareste la inchirierea unui spatiu de birou

Pentru realizarea acestui studiu au fost intervievati atat proprietari de spatii de birouri, cat si chiriasi. Intrebati care este principalul factor in alegerea unui astfel de spatiu, ambele categorii au ales lumina. Din punctul de vedere al proprietarilor, lista continua cu existenta sistemului de aer conditionat si parcari. Chiriasii insa plaseaza pe locul doi standardele de sanatate si siguranta, urmat de sistemul de aer conditionat.

Cand vine vorba despre spatiul mediu, companiile europene prefera sedii cu suprafete cuprinse intre 1.000 si 2.500 de metri patrati. Proprietarii considera ca firmele au nevoie de spatii mari, neluand in calcul si posibilitatea construirii unor cladiri de birouri cu spatii mai reduse, conform cererii pietei. Fenomenul este asemanator cu cel din Bucuresti, unde chiriasii prefera spatiile de pana la 1.000 de metri patrati, conform analistilor de la compania de consultanta imobliara Esop. S-au inregistrat insa si cazuri in care firmele au ales spatii de pana la 600 de metri patrati.

Sugestiile date dezvoltatorilor sunt acelea de a construi si suprafete mai mici, dar si de a trece pe „verde” cladirile. Densitatea medie in Europa este de 13 metri patrati de persoana, dar s-au inregistrat si cazuri in care un angajat avea ceva mai putin de 12 metri patrati la locul de munca, in special la companiile financiare si de asigurari.

De asemenea, proprietarii ar vrea ca inchirierea unui spatiu sa se faca pe o durata de pana la zece ani, ceea ce le aduce un venit constant. Chiriasii insa opteaza pentru varianta de pana la maxim cinci ani, avand astfel posibilitatea schimbarii sediului intr-un loc mai avantajos.


Info plus:

50% din firmele chiriase sunt dispuse sa plateasca mai multi bani pe chirie, daca dezvoltatorii isi vor indrepta atentia spre construirea de noi cladiri de birouri ecologice in urmatorii ani