Marii producatori de geamuri termopan isi dubleaza vanzarile

ANALIZE / COMENTARII , Materiale de constructii

28.10.2007 - Adevarul

publicat pe 15.08.2007

 

PiaÅ£a ferestrelor creÅŸte cu aproximativ 30% ÅŸi va ajunge la un miliard de euro în 2007

Cei mai mari jucători ating cifre de afaceri de aproape 30 milioane de euro, dar stăpânesc cote de piaţă mai mici de 5%. Numărul producătorilor de ferestre, ajuns la 4.500, se va reduce semnificativ, ca urmare a presiunii celor mari ÅŸi a reglementărilor ce urmează a intra în vigoare.

CreÅŸterea pieÅ£ei va mai rămâne de aproximativ 30% ÅŸi în următorii ani, iar unii jucători cred că abia din 2015-2020 ea se va limita la cel mult 10%. După acest an va începe o consolidare a pieÅ£ei. Cursa pentru o cotă de piaţă cât mai mare mai are o miză în afara câÅŸtigului imediat. Între costul de achiziÅ£ie a materiei prime, pe care îl suportă un mic producător, ÅŸi unul mare pot exista diferenÅ£e chiar ÅŸi de 100%, apreciază Cosmin Ionescu, vicepreÅŸedinte al companiei Casa Noastră. În aceste condiÅ£ii, preÅ£ul de producÅ£ie creÅŸte ÅŸi el.

El consideră că cine vrea să rămână pe piaţă trebuie să aibă o producÅ£ie de 400 de ferestre pe schimb. Pentru a atinge un astfel de volum, doar investiÅ£ia în echipamente se ridică la peste 2,5 milioane de euro. Ionescu crede că 20-30 de companii vor putea trece peste acest prag, iar primii zece producători vor concentra 70-80% din piaţă.

În plus, din 1 februarie 2009, companiile vor fi obligate să-ÅŸi certifice conformitatea produsului ÅŸi să aplice marca CE. Costurile de certificare sunt evaluate la cel puÅ£in 10.000 de euro, potrivit lui Harilaus Kilaiditis, vicepreÅŸedinte al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă. La acestea se adaugă investiÅ£ii pe care producătorii vor fi nevoiÅ£i să le facă pentru a obÅ£ine certificarea. Pentru a le reduce efortul financiar, patronatul intenÅ£ionează să facă un sistem de certificări colective.

Cel mai mare jucător, după cum se consideră compania Casa Noastră, are o cotă de piaţă de 4,1%, la o cifră de afaceri de aproximativ 30 milioane de euro. Vânzări de 25-30 milioane de euro aÅŸteaptă, în 2007, ÅŸi firma Aplast.

Aproape un sfert din cei 4.500 de producători, la cât este estimată întreaga piaţă, au o capacitate individuală de producÅ£ie lunară de până la 250 de metri pătraÅ£i. O astfel de producÅ£ie ajunge pentru a dota zilnic cu tâmplărie două apartamente cu trei camere ÅŸi dependinÅ£e, potrivit unui studiu de piaţă recent realizat de Neomar Consulting.

Confuzie între brandul de producător ÅŸi cel de furnizor

Ferestrele din PVC sunt vedetele tâmplăriei termoizolante, acestea având 73% din piaţă. Aproape că atunci când cineva vorbeÅŸte despre termopan poÅ£i să fii sigur că se referă la tâmplăria din PVC. Aluminiul ÅŸi ferestrele din lemn stratificat deÅ£in 26%, respectiv 1%. Ce termopan Å£i-ai pus? Deceunink, Veka, Gealan sau Rehau. Acesta este un răspuns comun pe una din puÅ£inele pieÅ£e în care marca producătorului de componente este mai importantă decât cea a produsului final. "Este ca ÅŸi cum ai spune vând Dacia cu casetofon Blaupunkt", dă Ciprian Cherciu, director de marketing al Aplast, un exemplu poate ipotetic despre cum stau lucrurile pe piaÅ£a termopanului.

Calitatea unei ferestre este dată în mod egal de: materia primă (profil, geam termopan, feronerie), modul de asamblare, în care utilajele deÅ£in un rol important, ÅŸi montajul la client. Confuzia a fost cumva sporită chiar de producătorii de profile termopan. AceÅŸtia au desfăşurat campanii de publicitate-comunicare în care s-au adresat direct clientului final ÅŸi prin care identificau fereastra cu profilul. Erau, de altfel, dificil de creat alte campanii din moment ce piaÅ£a este dominată de micii producătorii.

Aplast se laudă acum ca fiind singurul producător de ferestre al cărui nume apare alături de cel al produ­cătorului de profil PVC pe folia protectoare care înveleÅŸte fereastra. De altfel, chiar de când au început afacerea, managerii au realizat că e mai important să-ÅŸi promoveze propriul brand decât pe cel al profilului utilizat.

În primii ani, compania nu avea magazine, iar producÅ£ia era vân­dută prin dealeri. Apoi, între­prinzătorii au observat că nu-ÅŸi pot crea cu adevărat un brand de producător fără să aibă propriile magazine. Până în 2005, comercializarea s-a efectuat printr-o reÅ£ea de aproximativ 300 de dealeri, gestionată de o echipă de vânzări ÅŸi directori regionali. În 2006, reÅ£eaua Aplast număra deja 80 de magazine, pentru ca acum numărul acestora să ajungă la 220.

O parte din acestea sunt făcute într-un parteneriat similar francizei. Întreprinzătorii vor să crească numărul acestora, considerând că un magazin Aplast poate fi gestionat cel mai bine ca afacere de familie. Compania a declanÅŸat o campanie masivă de atragere de parteneri pentru care a tipărit peste 20.000 de mape despre cum poÅ£i comercializa produsele companiei ca ÅŸi dealer ori despre cum poÅ£i intra în sistemul de franciză.
Bugetul de publicitate aproape că s-a dublat în acest an, ajungând la o jumătate de milion de euro. Compania Casa Noastră a ajuns la o reÅ£ea de 70 de magazine, dintre care 49 sunt proprii. Investitorii vor ca în 2010 firma să fie prezentă în toate localităţile cu mai mult de 50.000 de locuitori, adică în aproape 50 de oraÅŸe.

Producătorii caută activităţi complementare

Producătorii de termopane îÅŸi diversifică portofoliul de produse ÅŸi activităţi. Casa Noastră ÅŸi-a introdus în ofertă uÅŸile de interior ÅŸi de intrare Porta. Aplast a devenit furnizor de servicii pentru producătorul de profile PVC Rehau. Parte din procesul de fabricaÅ£ie a profilului care imită lemnul este desfăşurat de compania românească, pentru producÅ£ia vândută în România. Geamul termopan, mai precis îmbinarea sandwich, se face tot în Å£ară. Capacitatea de producÅ£ie nu acoperă încă necesarul companiei. Spre ce se mai orientează firmele de termopan?

Ciprian Cherciu vede în "sistemele de umbrire" montate la ferestre următoarea afacere a producătorilor de termopan. Pe de altă parte, activitatea de montaj este externalizată la Aplast. Subantreprenorii primesc lucrările ÅŸi sunt apoi moni­torizaÅ£i. Beneficiarii sunt sunaÅ£i ÅŸi consultaÅ£i privind rezultatul lucrării. "Nu primeÅŸti banii pentru serviciile pe care le prestezi dacă nu faci un lucru de calitate", arată Cherciu.

Cresc pretenţiile privind calitatea

Cererea clienÅ£ilor se orien­tează tot mai mult spre produse de calitate superioară, atât datorită creÅŸ­terii veniturilor, cât ÅŸi scă­derii preÅ£urilor, estimată de unii producători la 30% faţă de acum cinci ani. Potrivit studiului Neomar, ponderea profilelor tricamerale a scăzut considerabil în 2006 (-11% faţă de anul 2005), în favoarea profilelor cu cinci camere, a căror pondere a crescut cu 9% în ultimul an. Anul trecut, aproximativ 29% din consumatori au optat pentru acest din urmă tip de tâmplărie.

 

Adrian Mihai