Latifundiarii Moldovei

ANALIZE / COMENTARII , Imobiliare

21.12.2007 - Evenimentul Zilei
Latifundiarii Moldovei

Printii Sturdza si Mitropolia Moldovei au obtinut, anul acesta, cele mai mari suprafete de padure in judetul Neamt.

Familia princiara Sturdza conduce in topul celor mai mari proprietari de padure din Moldova. Elena, Mihai, Margareta, Dimitrie, Gheorghe si Eric Sturdza au devenit stapani pe aproape 26.000 de hectare de padure, situata in masivul Ceahlau, in comunele nemtene Poiana Teiului, Hangu, Ceahlau, Farcasa, Grinties si in Tulghes, din judetul Harghita.

Reprezentantii familiei au afirmat ca vor exploata padurile, in conformitate cu legile romane, si vor investi in fabrici de procesare a lemnului. Gheorghe Sturdza declara ca o atentie deosebita se va acorda dezvoltarii turismului, prin construirea de hoteluri si pensiuni.

Pe locul al doilea in topul retrocedarilor din Neamt sunt lacasurile de cult cu circa 13.000 de hectare de padure si teren agricol, cererile fiind depuse de Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Astfel, Manastirea Neamt a fost pusa in posesie cu peste 10.000 de hectare, Sihastria cu 564, Bistrita cu 780, Durau cu 100, iar Agapia si Varatec cu peste 1.000 de hectare.

Suceava: Padure pentru baron

Fiul fostului diplomat roman la Londra, Victor de Styrcea, a primit 726 de hectare de padure in comuna suceveana Valea Moldovei. Cererea de revendicare a mostenitorului familiei boieresti Starcea, baronul Michael Eduard de Styrcea, stabilit acum in Marea Britanie, a fost aprobata in urma cu trei luni.

In schimb, in judetul Suceava exista cea mai mare cerere de revendicare din tara, aceasta fiind depusa de fundatia Fondul Bisericesc Ortodox din Romania, condusa de IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Fundatia cere 192.000 de hectare de padure, aproape jumatate din suprafata impadurita a judetului. Solicitarea a fost respinsa de comisia judeteana de fond, dar fundatia a contestat hotararea, dosarul aflandu-se înca pe masa instantelor. (Dan Coman)

Bacau: 9.000 de hectare pentru urmasi de general

In judetul Bacau au fost retrocedate anul acesta 16.000 de hectare de padure si teren agricol. Recordurile le detin urmasii generalului Eremia Grigorescu, cu 9.000 de hectare de padure pe care au deja titlu de proprietate, si cei ai printului Stirbei Voda, cu acte pentru 5.600 de hectare de padure.

Cea mai mare revendicare vizeaza 34.000 de hectare de padure si terenuri intinse pe aria a opt comune si orase din judet. Solictantii sunt urmasii lui N. D. Ghika, dar pana acum nu au prezentat acte care sa le ateste gradul de rudenie cu stramosul lor. (Ovidiu Pauliuc)

IASI

Proprietari in 3 comune

Familia Sturdza a primit padure si la Iasi. Comisia de Fond Funciar a Prefecturii Iasi a validat, pana la finalul anului 2007, cereri de punere in posesie pentru o suprafata de 16.000 de hectare. Cel mai spectaculos titlu de proprietate este cel eliberat pe numele printilor Dumitrie si Gheorghe Sturdza, care au primit 5.400 de hectare de padure pe raza a trei comune iesene. La capitolul retrocedari, cea mai importanta cerere, aflata aproape de solutionare, este cea depusa de un urmas al familiei Badarau, care revendica 46 de hectare de teren in zona Copou, suprafata evaluata la 20 de milioane de euro. (Cezar Padurariu)

VRANCEA

Cinci recorduri

Comisia Judeteana de Fond Funciar Vrancea a retrocedat in ultimii doi ani mii de hectare de padure confiscate abuziv de comunisti. Numai primii cinci mari mostenitori au primit in Vrancea peste 13.000 de hectare de terenuri forestiere. Recordul il detine un barbat din Gura Calitei, care a primit cea mai mare suprafata impadurita din comuna, respectiv 5.517 hectare. Pe locul al doilea e familia Buttu, care a primit in comuna Chiojdeni 3.545 de hectare de padure. Familia Buttu a cumparat la inceputul secolului trecut mosia fostului premier Alexandru Marghiloman. (Silvia Vranceanu)

Dan Sofronia