Firmele de constructii isi unesc fortele pentru fondurile structurale

PROIECTE / DEZVOLTARE , COMPANII SI FIRME DE CONSTRUCTII , Constructii

28.10.2007 - Curierul National

publicatpe 23.08.2007

 

Antreprenorii autohtoni, transformaţi în furnizorii de servicii ai internaţionalilor

 

Firmele autohtone din sectorul construcţiilor se mobilizează şi încep să-şi unească forţele pentru a întâmpina viitoarele proiecte, ce au la bază fondurile structurale, astfel încât în momentul lansării licitaţiilor companiile să formeze o puternică structură competiţională, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, într-un interviu acordat Curierului Naţional. Faptul că firmele româneşti de construcţii pierd licitaţii în favoarea companiilor străine din cauza caietelor de sarcini prea exigente (legea specifică cere experienţă de minimum 8 ani neîntrerupţi în construcţia de autostrăzi sau cifra de afaceri anuală de 200 de milioane de euro), se ştie, însă reprezentantul ARACO ne asigură că în curând organizarea societăţilor autohtone în clustere va schimba situaţia. În plus, "dracu' nu-i aşa negru". Firmele româneşti câştigă şi de pe urma intrării antreprenoriatului străin în ţară, doar că atunci, întreprinderile mioritice se metamorfozează din societăţi de construcţii în firme de servicii, e adevărat, tot în acest domeniu. Pe lângă acestea, o altă problemă majoră care apasă pe umerii companiilor din sector este lipsa acută a forţei de muncă, firmele văzându-se nevoite să majoreze constant remuneraţiile muncitorilor. Cu toate că situaţia gri din industria construcţiilor încă se menţine, piaţa de profil este în continuă creştere, ARACO estimând o majorare a acesteia cu 25% faţă de anul precedent. Vă prezentăm în cele ce urmează perspectivele preşedintelui patronatului din construcţii asupra sectorului de profil.

 

- Domnule preşedinte, în ce priveşte contractele de amploare, pe piaţa autohtonă a construcţiilor, sunt firmele româneşti competitive în raport cu cele străine?

- Elementele de competitivitate ale operatorilor locali sunt certe şi deseori necesare antreprenorilor străini care acţionează în România. Plecând de la forţa de muncă şi ajungând la reţelele de procurare a materiilor prime şi la capacităţile logistice proprii, toate acestea sunt atuuri ale firmelor româneşti. Mai mult, nivelul tehnic şi calitativ al personalului din construcţii din România a fost în timp apreciat ca atare, deşi în prezent ne confruntăm cu efectele crizei cantitative şi calitative de personal calificat generată de migraţia muncitorilor spre vestul Europei. Parteneriatele dintre firmele străine şi firmele româneşti locale reprezintă abordarea raţională şi corectă pentru derularea în condiţii de profitabilitate a proiectelor mari din sectorul de construcţii.

 

- Ţinând cont de exigenţa caietelor de sarcini, firmele româneşti au şanse de contractare a marilor proiecte?

- Sunt într-adevăr constrângeri importante impuse prin legislaţia secundară specifică, dar există posibilitatea comasării competenţelor tehnico-economice şi de resurse umane în asocieri sau clustere pentru firmele româneşti, modalităţi care să le permită implicarea cu succes în proiectele importante ale momentului.

 

- Nu cu mult timp în urmă vorbeaţi constituirea unui consorţiu format din mai multe firme autohtone. Mai este de actualitate?

- Abordarea generată de ARACO în sensul constituirii de clustere regionale şi la nivel naţional a generat până acum un cluster regional pe zona Bucureşti şi unul regional pe zona Oltenia. Este în curs de finalizare cel pe zona Ardeal şi în curs de pregătire cel pe zona Moldova. Conceptul devine din ce în ce mai actual cu cât se apropie licitarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale.

 

- Cum vedeţi volumul pieţei de construcţii la sfârşitul acestui an?

- Estimăm o creştere de minimum 25 la sută în 2007, faţă de 2006. Piaţa ar putea ajunge undeva spre 11-12 miliarde de euro.

 

- Cu ce probleme se confruntă sectorul de profil?

- Este clar că nivelul investiţiilor în acest moment generează implicări majore şi consistente ale firmelor de construcţii din România. Principala problemă cu care ne confruntăm ţine de accentuarea crizei de forţă de muncă cu nivel acceptabil de calificare. Suplimentar, efectele încălzirii globale generează modificări în modul de derulare a  pregătirii şi execuţiei proiectelor de construcţii. Şi nu în ultimul rând, suntem puşi în situaţia de a majora consistent pe termen mediu nivelurile de salarizare specifice sectorului de construcţii.

 

Gabriel Botezatu