Factura la caldura - gaura la buget si la buzunar

ANALIZE / COMENTARII

22.01.2010 - Capital
Factura la caldura - gaura la buget si la buzunar

Prima luna de iarna va aduce aminte multor persoane ca, in multe cazuri, salariul mediu pe economie nu ajunge pentru a acoperi cheltuielile cu intretinerea si un minimum pentru alimentatie.

Daca vremea nu se va incalzi, o familie de bucuresteni va ajunge sa plateasca, doar pentru caldura, chiar si 350 de lei luna acesta, in cazul unui apartament de doua camere.

Desi exista subventii consistente de la primarii si de la bugetul de stat, acestea se dovedesc insuficiente pentru a face suportabile facturile la intretinere in lunile de iarna pentru multi romani. Doar in cazul Bucurestiului, la fiecare 100 de lei platita in contul facturilor emise de RADET vorbim de o subventie  de 132 de lei.

 

Preturi si subventii la sistemele centralizate

La nivelul unui an, primariile platesc pentru incalzire sume coplesitoare. De exemplu, in 2009, suma totala suportata de primaria Bucuresti pentru incalzire a depasit 400 de milioane de lei – de sapte ori costul pasajului rutier de la Baneasa.

Se pune intrebarea de ce statul si primariile continua sa subventioneze sistemele de incalzire centralizate si de ce subventii similare nu sunt disponibile si pentru alte optiuni de incalzire, mai eficiente. Mai ales ca, in conditiile in care multi s-au debransat, dar s-a si construit foarte mult, clientii sistemelor centralizate reprezinta doar o mica parte din populatia unui oras. In Bucuresti, mai sunt circa 570.000 de apartamente bransate, in Timisoara aproape 60.000, iar in Cluj sub 50.000.

Costuri comparative

In momentul de fata, in multe orase din Romania , incalzirea cu centrale termice individuale pe gaze este mai ieftina decat cea prin sistemele centralizate. In alte orase, cum ar fi Braila, solutia de incalzire considerata cea mai costisitoare - radiatorul electric - este cu doar 20% mai scumpa decat ce subventionata de primarie. Iar tehnologia a progresat si au aparut solutii mult mai ieftine decat centrala termica sau traditionalele rezistente incalzite electric. Este vorba de pompele termice, categorie in care se inscriu si aparatele de aer conditionat.

capital.ro a realizat o analiza comparativa intre diferitele solutii de incalzire. A fost comparat costul producerii unui megawatt-ora. In cazul gazelor si energiei electrice, pe langa tariful de referinta, au fost luate in calcul si taxele (acciza si TVA). Iar pentru energia termica in sistem centralizat, am folosit tarifele centralizate de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice.

Aerul conditionat, cea mai ieftina solutie

Aerul conditionat este cea mai ieftina solutie de incalzire si face fata foarte bine daca temperatura nu coboara sub minus 5 grade Celsius, iar unii producatori sustin ca aparatele functioneaza foarte bine si la mai putin de 10 grade.

Aerul conditionat are avantajul ca produce o cantitate de caldura mai mare decat energia electrica pe care o consuma, coeficientii de eficienta supraunitari fiind explicati de faptul ca se utilizeaza, pe langa energia de alimentare, si energia din mediul exterior.

Practic, un aer conditionat de 12.000 de BTU poate consuma, la incalzire, 1.000 de wati-ora de curent electric, producand in schimb caldura 3.600 de wati-ora. Se ajunge astfel la un cost pe unitatea de energie produsa (kWh) de 3,4 ori mai mic decat in cazul radiatorului sau resoului si cu circa 10% mai mic decat in cazul centralelor cu gaze.

Exista orase in care aerul conditionat este o solutie de incalzire mai costisitoare decat retele centralizate si altele in care este mai ieftin, insa departajarea se face doar pe baza subventiilor la primarie. Daca acestea n-ar exista, costurile pe kilowatt ora ale incalzirii centralizate ar fi cel putin cu 40% mai mari decat in cazul aerului conditionat.

Cum calculezi cata enegie consumi

In constructii se obisnuieste ca la fiecare metru cub de volum al unei camere sa se instaleze calorifere cu o putere de 40 W. Calculul este facut pentru un imobil tip vechi – fara polistiren sau termopane. O astfel de putere instalata permite incalzirea unei locuinte la 20 de grade Celsius, in conditiile in care temperaturile exterioare sunt de -15 grade. In astfel de conditii, pentru incalzirea unei locuinte de 55 de metri patrati s-ar consuma peste 5.900 de wati pe ora.

Din fericire, temperaturi de -15 grade Celsius sunt considerate extreme pentru Bucuresti. Asa ca am luat in calcul o medie de -5 grade. Consumul de energie s-ar ridica in aceste conditii la 4,1 kwh, iar lunar s-ar ajunge la 3.000 de kw.