Cosmarul unui proiect rezidential mereu amanat

PROIECTE / DEZVOLTARE

17.07.2009 - Wall Street

In urma cu patru ani, dezvoltatorul cu actionariat israelian Euro Habitat lansa proiectul Planorama la preturi considerabil mai mici decat cele din piata apartamentelor noi. Peste 1.000 de unitati trebuiau sa fie livrate in vara anului 2007, insa, in prezent, niciunul dintre cumparatori nu s-a mutat in noua locuinta. Mai mult, data livrarii este total necunoscuta.

"Nimeni nu se gandea ca un asa proiect va fi o teapa"

„Patru blocuri fac cat 1.000 de cuvinte”, acesta era sloganul sub care dezvoltatorul Euro Habitat lansa in anul 2005 proiectul Planorama, amplasat pe Strada Doamna Ghica, din Bucuresti. Cele patru blocuri au fiecare cate 15 etaje si totalizeaza 1.104 apartamente.

Dragos Dehelean (foto), director general al agentiei de consultanta in comunicare online Selenis si unul dintre clientii Planorama, ne-a povestit cum a platit aproape 100.000 de euro pentru un apartament in care trebuia sa se mute inca din vara anului 2007.

La inceputul anului 2006, el a semnat contractul de achizitie pentru un apartament cu trei camere in blocul T3 al ansamblului Planorama, primul bloc care urma sa fie livrat. A achitat aproximativ 95.000 de euro din cei 102.000 de euro, cat era valoarea totala a apartamentului, impreuna cu locul de parcare. Restul sumei, de circa 7.000 de euro, trebuia sa fie achitata la procesul de receptie a apartamentului, adica in data de 6 iulie 2007.

„Agentul de vanzari mi-a prezentat la acea vreme o macheta a proiectului, a promis ca ne va trimite imagini cu evolutia santierului, totul parea stralucitor si nimeni nu se gandea ca un asa proiect, cu peste o mie de apartamente, urma sa fie o teapa”, povesteste directorul Selenis. (Comentati situatia pe forumul Wall-Street)

Colaborarea dintre cumparator si client a continuat pana in vara anului 2007, cand era planificata mutarea in noul apartament. Atunci data livrarii a inceput sa fie amanata, prima amanare fiind pentru toamna aceluiasi an. La sfarsitul verii insa, constructorul Planorama, compania turca Yapitek, a intrat in procedura de faliment.

Explicatia unei alte intarzieri a fost astfel acceptata de catre clienti, mai ales ca dezvoltatorul Euro Habitat isi punea mari sperante in noul constructor, compania israeliana Danya Cebus, cunoscuta pe piata locala prin constructia centrului comercial AFI Palace Cotroceni Mega Mall, dezvoltat de AFI Europe.

„Din primavara anului 2008, vocea agentului de vanzari a inceput sa tremure si ultimul termen de livrare a fost august 2008. Dupa aceasta data, nu a mai existat un deadline”, isi aminteste Dragos Dehelean.

De atunci, directorul Selenis, ca si alti cumparatori ai proiectului, a incercat sa afle cand se va putea muta in apartamentul pe care l-a platit, insa raspunsurile din partea dezvoltatorului au fost tot mai neclare. Pe site-ul proiectului insa, dezvoltatorii au anuntat inca din octombrie 2008 ca apartamentele din T3, primul bloc construit in care si-a cumparat si Dehelean locuinta, au inceput sa fie receptionate de catre clienti.

In prezent, la mai bine de doi ani de cand Planorama trebuia sa fie livrat, clientii au inceput sa actioneze dezvoltatorul Euro Habitat in instanta. Unul dintre cumparatori, care a platit un avans de 25% din valoarea apartamentului, respectiv 20.000 de euro, spune ca are un executor judecatoresc pentru o conventie scrisa cu titlu executoriu care trebuia onorata pana in data de 20 mai a.c., insa nu a fost.

“Am incercat sa reziliez contractul, insa reprezentantii Planorama au spus ca momentan au un buget limitat, iar rezilierea contractelor nu este prioritara pentru ei”, ne-a declarat un al cumparator, care a dorit sa isi pastreze anonimatul.

Contactati de Wall-Street, reprezentantii Planorama au refuzat sa comenteze orice declaratie a cumparatorilor. “Managementul Euro Habitat ne-a interzis orice discutie cu reprezentantii presei. Raspunsul la orice intrebare este «No comment»”, a declarat Alexandru Dima, sales manager in cadrul proiectului Planorama.

Un contract cu clauze pacalitoare

Contractul semnat de Dragos Dehelean, in anul 2006, pentru cumpararea apartamentului din blocul T3 (foto) al Planorama, continea cateva clauze in favoarea dezvoltatorului, insa formulate astfel incat niciunul din sutele de clienti ai proiectului nu s-au ingrijorat atunci.

Una din aceste clauze se refera chiar la intarzierea livrarii. Astfel, vanzatorul, Euro Habitat, isi asuma obligatia fata de cumparator de a executa finalizarea la data mentionata intial si sa predea cumparatorului proprietatea finalizata la data promisa (n.r.: 06.07.2007).

“Nerespectarea acestei obligatii de catre vanzator si intarzierea in predarea proprietatii confera cumparatorului dreptul de percepe penalitati de 0,02% din pretul proprietatii, cu conditia ca a) cuntumul penalitatii sa nu depaseasca 10% din pretul proprietatii si b) data finalizarii si data predarii pot fi prelungite cu 90 de zile calendaristice de la data stabilita initiala, fara ca aceasta prelungire sa atraga dupa sine aplicarea de penalizari de intarziere pentru vanzator”, se mentioneaza in contractul de vanzare-cumparare.

In plus, in cazul litigiilor care apar in legatura cu executarea, incalcarea sau rezilierea contractului, acestea pot fi solutionate doar de catre Curtea Internationala de Arbitraj de pe langa Camera Internationala de Industrie si Comert a Capitalei si nu de Tribunalul Bucuresti. In realitate insa, instanta mentionata se numeste Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei si are ca scop solutionarea litigiilor de Comert exterior.

Contractul a fost semnat de cele doua parti, Drahos Dehelean, in calitate de cumparator, si israelianul Cohen Yaniv, director al Euro Habitat.

“Oferta” Planorama pentru Prima Casa

In urma unei discutii telefonice cu unul dintre redactorii Wall-Street, care a pretins ca este un potential cumparator, reprezentantii Planorama au declarat ca au la vanzare apartamente care se incadreaza in programul Prima Casa. Mai exact, este vorba de locuinte la re-vanzare, care au fost cumparate in anul 2006 de cativa clienti cu scopul de investitie.

“Pentru Prima Casa, putem vorbi de o garsoniera care este 45.000 euro plus TVA sau un apartament cu doua camere, care costa 70.000 euro plus TVA. Sunt in primul bloc (n.r.: T3), care este deja construit, insa mai avem de lucrat la utilitati. Speram ca intr-o luna, doua sa terminam. Puteti veni la showroom pentru a vedea oferta, suntem aici zilnic pana la ora 17”, ne-a declarat un agent de vanzari al Planorama.

Showroom-ul este amplasat chiar la parterul blocului T3, insa in afara de doi-trei angajati, nimeni nu ii calca pragul. “Degeaba va uitati la blocurile astea, nu mai misca nimic la ele de vreo doi ani. Eu locuiesc chiar vizavi si in fiecare zi ma uit la ele, dar degeaba, nu se mai construieste nimic”, ne-a spus o persoana care locuieste in apropierea proiectului Planorama.

Ce se intampla daca dezvoltatorul intra in faliment

In cazul in care livrarea unui proiect rezidential este intarziata nejustificat de mult sau dezvoltatorul refuza sa achite penalitatile mentionate in contract, cumparatorul poate recurge la plangerea formulata la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) sau la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului din judetul in raza caruia s-a incheiat contractul.

„Daca dezvoltatorul refuza in continuare sa execute constructia sau sa achite despagubirile, se poate intenta o actiune in justitie care sa aiba ca scop obligarea acestuia in acest sens. Solutia care se va pronunta de instanta de judecata va depinde in proportie covarsitoare de clauzele contractului incheiat intre parti”, ne-a exlicat Beatrice Onica Jarka (foto), partner in cadrul casei de avocatura Cunescu, Balaciu & Asociatii.

Mai mult, in cazul in care dezvoltatorul intra in procedura de faliment inainte de a plati despagubirile fata de clienti, atunci devin incidente dispozitiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. In cadrul acestei proceduri se urmareste achitarea tuturor datoriilor creditorilor, iar in situatia in care valorificarea bunurilor debitorului intrat in faliment nu acopera toate datoriile acestuia, situatia cea mai probabila - datoriile vor fi achitate proportional catre debitori.

„Este esentiala depunerea cererii de admitere a creantei in cadrul termenului fixat de instanta, depasirea acestui termen fiind sanctionata cu decaderea din acest drept, respectiv imposibilitatea obtinerii ulterioare a sumelor datorate de dezvoltatorul falit”, subliniaza Beatrice Onica Jarka.

Informatii privind starea de insolventa sau de faliment in care s-ar putea gasi un dezvoltator se pot obtine prin intermediul Buletinului Procedurilor de Insolventa si prin datele de la Registrul Comertului.

„Atragem atentia ca in afara unor despagubiri pentru intarziere ar putea interveni in caz de faliment si recuperarea avansului achitat. De regula, in majoritatea contractelor intrarea in faliment a unui contractant poate fi caz de rezolutiune a contractului. Rezolutiunea contractului presupune restituirea prestatiilor aferente contractului producand efecte inclusiv pentru trecut”, a incheiat avocatul.