Centura Capitalei, santierul - muzeu de 240 milioane de euro, proiectat gresit

Constructii

19.05.2009 - Gandul
Centura Capitalei, santierul - muzeu de 240 milioane de euro, proiectat gresit

Podurile de la Tunari si Voluntari, proiectate la doua benzi, soseaua la patru. Oficialii refac proiectele, pe alti bani

Pe santierul de pe centura, muncitorii sunt rari, mormanele de nisip pentru lucrari s-au inverzit de buruieni, iar stalpii de electricitate stau bine mersi in mijlocul carosabilului dupa ce acesta a fost „extins”

Soseaua de centura a Capitalei e un santier de ani de zile si are sanse sa ramana mult timp asa. Lucrarea, care va costa in final 240 milioane de euro, consta in trecerea la patru benzi de circulatie, dar termenele de executie sunt depasite demult. Pe santier muncitorii sunt rari, mormanele de nisip s-au inverzit de buruieni, iar stalpii de electricitate stau bine mersi pe carosabil dupa ce acesta a fost „extins”. Portiunile unde se poate deja circula pe doua benzi, de maximum doi kilometri, alterneaza cu altele pline de gropi sau de pe care asfaltul pur si simplu a disparut. Asa-zisele lucrari se desfasoara sub un trafic infernal, care ajunge la 40.000 de vehicule pe zi.

O valoare a traficului de numai 16.000 de vehicule pe zi justifica constructia unei autostrazi cu doua benzi pe sens. Dar lucrarile au mari probleme. De exemplu, pasajele supraterane de la Tunari la Voluntari au fost proiectate pe doua benzi, in timp ce soseaua are patru, asa ca trebuie reproiectate. Alte poduri, alte probleme. Podul care va traversa liniile de cale ferata la intersectia cu DN1 (Otopeni) a fost realizat doar in proportie de 12%, Compania de Autostrazi dand vina pe constructorul austriac Alpine Mayreder. Austriecii au realizat intr-un an de zile doar 27% din lucrarile de largire a tronsonului cuprins intre DN1 si DN1A. Cel de-al patrulea pod din centura de Nord are probleme cu un patron care a intentat 12 procese pentru a-si apara gazonul din fata firmei. Alte doua tronsoane din centura Nord nici n-au fost atribuite constructorilor.

Reportaj pe santier

Indolenta unor constructori, greselile de proiectare, dificultatile intampinate in mutarea retelelor de electricitate, gaze, alimentare cu apa si canalizare, dar si zecile de procese intentate de proprietari nemultumiti ca li se expropriaza terenurile – toate fac ca lucrarile de largire la patru benzi a soselei de centura a Bucurestilor sa se desfasoare cu incetinitorul.

O vizita facuta de reporterii Gandul, intr-o zi lucratoare, pe santierul de pe centura a scos la iveala un peisaj pustiu, muncitorii putand fi numarati pe degete. In multe locuri, pe mormanele de nisip si pietris aduse pentru lucrari cresc deja buruieni, iar stalpii de electricitate stau bine-mersi pe partea carosabila, dupa ce aceasta a fost extinsa. Portiunile unde se poate deja circula pe doua benzi pe sens, de maximum doi kilometri, alterneaza cu altele pline de gropi sau de pe care asfaltul a disparut pur si simplu. Toate sub un trafic infernal, care ajunge si la 40.000 de vehicule pe zi. Specialistii in domeniul rutier spun ca de la o valoare de trafic ce depaseste 16.000 de vehicule zilnic se justifica constructia unei autostrazi cu doua benzi pe sens.

La intersectiile cu drumurile judetene sau nationale, cozile care se formeaza pe centura se masoara in kilometri, iar nervii tiristilor sunt intinsi la maximum. Aceasta pentru ca cei care circula pe centura nu au prioritate, trebuind sa le cedeze celorlalti trecerea. Solutia ar fi construirea unor poduri, care insa au fost proiectate gresit. “Doua pasaje supraterane, cel de la Tunari si cel de la Voluntari, au fost proiectate la o banda pe sens. Daca le construim asa, nu rezolvam nimic, pentru ca se va gatui circulatia la trecerea de la doua benzi pe sens la o singura banda. Trebuie sa gasim o solutie pentru reproiectarea lor”, a declarat pentru Gandul directorul coordonator pentru variante ocolitoare din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), Hari Cristian Dascalu.

Alt pod, alta problema. Podul care va traversa liniile de cale ferata la intersectia cu DN1 (Otopeni) nu a fost realizat decat in proportie de 12%, oficialii CNADNR aruncand vina in seama constructorului austriac Alpine Mayreder. Austriecii lucreaza de mai bine de un an de zile si la largirea tronsonului cuprins intre DN1 si DN1A, unde lucrarile au fost facute doar in proportie de 27%, potrivit ultimei monitorizari. “Le-am dat termen o saptamana pentru a veni cu un grafic de accelerare a lucrarilor, care sa constituie o anexa la contract. Daca nu se vor conforma, reziliem contractul”, spune Dascalu.

12 procese pentru apararea gazonului din fata firmei

Si la cel de-al patrulea pod prevazut a se construi pe centura nordica a Capitalei, peste DN1A, sunt probleme, insa de alta natura. Exproprierile fiind facute pe baza legislatiei de anul trecut, extrem de permisiva, CNADNR s-a trezit cu o avalansa de procese din partea unui proprietar nemultumit ca trebuie sa renunte la o bucata de teren cu gazon din fata firmei sale.

Un patron al unei firme a intentat companiei nu mai putin de 12 procese de cand s-a emis hotararea de Guvern pentru expropriere. Si cu alte exproprieri au fost probleme, insa oficialii CNADNR spun ca s-au rezolvat si in curand vor fi predate amplasamentele. Este cazul terenurilor apartinand Institutului National pentru Biologie si Nutritie Animala de la Balotesti, Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice Voluntari, dar si Serviciului de Informatii Externe (SIE).

„Cei mai cooperanti au fost cei de la SIE“, spune Dascalu. O mare problema este ridicata si de relocarea utilitatilor, pentru ca, de fiecare data, planurile nu corespund cu situatia de la fata locului: ori retelele nu sunt la adancimea specificata, ori sunt in alta parte decat s-ar putea crede. Potrivit contractelor semnate in 2007, lucrarile pe centura de nord ar trebui finalizate in primavara viitoare, ba chiar o portiune in august 2009, termene greu de respectat in atari situatii. In plus, centura largita nu va rezolva problemele de trafic, pentru ca nu face legatura cu autostrada A1 (Bucuresti – Pitesti) si nici cu A2 (Bucuresti – Cernavoda). Tronsoanele cuprinse intre A1 si DN7 (8,64 km) si dintre DN2 si A2 nu au fost scoase la licitatie in 2007. In schimb, au fost semnate contracte pentru toate sectoarele din partea sudica a centurii, unde traficul este mult mai redus si pentru care acum nu sunt bani disponibili.

Info plus:

O lucrare de 240 milioane de euro

Largirea la patru benzi a soselei de centura a Bucurestiului va costa, conform datelor oficiale ale Companiei Nationale de Drumuri (CNADNR), circa 240 de milioane de euro, dintre care circa 170 de milioane de euro reprezinta lucrarile la Centura de Nord a Capitalei. Partea de Nord a centurii Bucurestiului este impartita in sase tronsoane, dintre care cel mai scump, de peste 50 de milioane de euro, este portiunea de 11 kilometri care face legatura intre DN2 si Autostrada Soarelui. Primul tronson din partea de Nord care ar trebui, conform contractului, sa fie terminat este bucata de 10,22 kilometri care trece pe langa Aeroportul International Henri Coanda, care ar trebui sa fie gata in august anul acesta. Trei din cele sase tronsoane ale Centurii Nord au ca termen de predare mai 2010, in timp ce doua dintre ele inca nu au fost atribuite constructorilor. Cele trei tronsoane care alcatuiesc Centura Sud ar trebui sa fie terminate in primul trimestru din 2011.