Cele mai "civilizate" zone din Bucuresti

ANALIZE / COMENTARII , Imobiliare

publicat pe 24.09.2007

 

„Cumpar apartament in bloc, in zona civilizata“ - o formula frecvent folosita in anunturile de mica publicitate. De fapt, ceea ce cauta autorul unui asemenea anunt este un cartier omogen din punctul de vedere al calitatii locuitorilor, infrastructura de servicii si comert dezvoltata, servicii publice si, nu in ultimul rand, o zona ingrijita. SFin a realizat un clasament al celor mai „civilizate“ cartiere din Bucuresti. Criteriile care au stat la baza acestui top au fost accesul la acele servicii publice si private care fac ca o localitate sa fie numita oras, iar alta, lipsita de o parte sau totalitatea serviciilor - comuna sau sat.

Cerintele formulate de un potential cumparator sunt bine-cunoscute in business-ul imobiliar. „La apartamentele achizitionate strict pentru locuinta personala, dincolo de amplasament si pret, printre factorii decizionali se numara gradul de dezvoltare a infrastructurii, apropierea de institutiile de interes major - gradinite, scoli, spitale, banci etc. -, calitatea si numarul vecinilor“, sustine Monica Marin, Partner Manager al EuroMetropola. Evident, acestora li se adauga si alte criterii ce urmaresc, in principal, confortul si calitatea vietii. Prin urmare, intr-un oras, cota unui cartier este data nu doar de pretul locuintelor, dar si de gradul de dotare al acestuia cu diverse facilitati urbane, care pleaca de la nivelul de baza, respectiv echiparea cu utilitati moderne - gaze, apa curenta, canalizare, CaTV, Internet, telefon - si terminand cu accesibilitatea infrastructurii de transport, comert, educatie si cultura etc.
Cei mai importanti indicatori in stabilirea ierarhiei cartierelor bucurestene, furnizati de agentiile imobiliare si utilizati in studiul SFin, au fost: gradul de dotare cu spatii moderne de comert (hipermarket, mall, cash&carry, exclusiv supermarket); accesul la aeroport, autostrazi, Gara de Nord (masurat in timpi parcursi cu cel mai rapid mijloc de transport, in conditii de trafic aglomerat); transport public subteran; prezenta parcurilor si lacurilor/strandurilor; gradul de aglomerare a transportului terestru si poluarea fonica.
Studiul nu include cartierele din zona centrala si semicentrala (gen Dorobanti, Centrul Civic) si a considerat prezenta institutiilor de educatie si cultura (scoli, teatre, expozitii de arta) ca fiind egal repartizata la nivelul Capitalei.

„Dormitorul clasic“
Cartierele lipsite de parcuri, fara zone comerciale moderne si transport subteran au fost depunctate. Astfel, majoritatea cartierelor notate cu una pana la trei stele sufera deficiente la aceste capitole. Cartierul Dristor-Vitan (2 stele), desi una dintre cele mai scumpe zone din punct de vedere rezidential (vezi tabelul), este partial acoperit cu metrou (doar Dristor) si are o lipsa cronica de parcuri, singurul element „civilizator“ al zonei fiind mall-ul din Vitan.
O stea detin „cartierele-dormitor“ din sectorul 5. Zonelor 13 Septembrie-Lira, Sebastian, Rahova, Ferentari le lipseste un shopping center, nu au metrou si sunt conectate la acelasi plaman - Parcul Sebastian. Locuitorii din aceste cartiere sunt nevoiti sa-si stinga dorul de shopping la centrele Penny Market Nasaud, Cora Lujerului sau Plaza Romania.
Baneasa (4 stele), desi aflata in topul celor mai scumpe zone imobiliare din Bucuresti, nu se afla in fruntea topului din cauza lipsei transportului public rapid (metrou). Cu toate acestea, cartierul este si va ramane multa vreme vedeta incontestabila printre investitorii din zona imobiliara. Baneasa Shopping Center, care prinde tot mai mult contur in partea de nord a vechiului cartier, dupa Aeroportul Baneasa, va modifica ierarhia actuala chiar si in lipsa (temporara) a transportului cu metroul.
La fel ca si celelalte patru cartiere din partea de nord si nord-vest a orasului - Grivitei (4 stele), Bucurestii Noi (2 stele), Aviatiei (5 stele) si Crangasi (5 stele) - Baneasa este avantajat prin legaturile rapide pe care le are cu trei din cele patru terminale de transport national si international, respectiv Autostrada A1, Aeroportul Otopeni si Gara de Nord. Totodata, impreuna cu Colentina (4 stele) acceseaza relativ mai usor iesirea spre DN1 (Bucuresti-Ploiesti-Brasov). In plus, zonele Grivitei, Aviatiei, Baneasa si Crangasi se bucura de o foarte buna acoperire cu spatii moderne de shopping si parcuri, si acces rapid (metrou) spre zona centrala a orasului.
Deschiderea centrului Plaza Romania si a hipermarketului Cora (Lujerului), existenta in cartier a unor facilitati comerciale mai vechi - Metro Militari, Carrefour Militari - si accesul facil catre Orhideea Center au facut sa creasca mult cota de popularitate a cartierului Militari, acesta devenind una dintre cele mai cautate si dezirabile zone. Dovada stau si preturile apartamentelor, care in acest an le-au intrecut pe cele din eternul rival - Drumul Taberei. Totusi, printre bilele negre ale cartierului Militari trebuie mentionate lipsa parcurilor si cotele ridicate de poluare cu praf si zgomot.
In ceea ce priveste Drumul Taberei, cartierul a fost detronat de Militari nu doar din cauza mutarii centrului de greutate al comertului en-detail in ultimul. Competitia a fost pierduta mai ales ca urmare a unui acces tot mai dificil al locuitorilor sai catre zonele de birouri din centrul si nordul Capitalei, iar din acest punct de vedere, dotarea cu metrou de care beneficiaza cartierul Militari face diferenta net in favoarea acestuia.
Berceni imparte aceeasi „coronita“ cu cartierul Militari. La fel ca acesta, este deservit de patru centre comerciale moderne - Huedin Mall, City Mall, Metro si Selgros. Asemanarile dintre cele doua merg mai departe. Timpii necesari parcurgerii drumului catre Aeroportul Otopeni, Gara de Nord si Autostrada A2 sunt similari, iar cu metroul se poate ajunge in 15-20 de minute in centrul Capitalei. Si unul, si celalalt prezinta valori asemanatoare in ceea ce priveste poluarea fonica. Spre exemplu, pe strada Sergent Nitu Vasile sau Soseaua Oltenitei din Berceni masuratorile au inregistrat valori de poluare fonica zilnica intre 65 si 75 decibeli (limita admisa 50 decibeli). Aceiasi indicatori au fost inregistrati si pe bulevardul Iuliu Maniu.

Casa in Bucuresti, un moft
„O casa intr-un oras ca Bucuresti este cu siguranta un moft. Multi dintre cei care au cumparat, dar mai ales care au construit case foarte mari nu s-au gandit si la costurile impuse de exploatarea unei asemenea constructii“, sustine Ionut Bordei, partner al Eurisko. Sa detii o casa cu opt dormitoare si sa folosesti doar doua camere este, poate, cea mai putin inteleapta idee.