Blocuri-turn in parcurile clujene

Imobiliare

22.04.2008 - Adevarul
Blocuri-turn in parcurile clujene

Autoritatile locale din Cluj-Napoca si-au dat acordul pentru distrugerea spatiilor verzi in favoarea unor imobile

Lipsa de terenuri pentru constructii noi s-a acutizat in timpul mandatului de primar al lui Emil Boc. Pentru investitii imobiliare, s-a trecut ca un tavalug peste regulile din Planul Urbanistic General. In Parcul Rozelor din Cluj, a rasarit un bloc de zece etaje, chiar cu acordul administratiei locale, care si-a trecut isprava la „realizari in timpul mandatului".

Autorizatia data pentru ridicarea unui bloc de zece etaje chiar la intrarea in Parcul Rozelor din Cluj a fost prima incalcare frapanta a PUG-ului pe durata mandatului lui Boc. Autorizatia de constructie cu nr. 442 din 29 martie 2006 a primit-o firma Enol Grup Invest din Bucuresti, a fostului director de la Electrica, pesedistul Lucian Boghiu.

Autorizatia a fost precedata de un plan urbanistic zonal, avizat de Consiliul Local Cluj in anul 2005, la solicitarea firmei Interproiect, cu alt proiect cu trei blocuri-turn. PUZ-ul a facut o prima derogare de la PUG, ridicand regimul de inaltime la parter plus 10 etaje.

Dupa o scurta vreme, firma de proiectare Dico & Tiganas a prezentat un proiect modificat, cu un bloc inalt de 10 etaje, cu 220 de apartamente, la care argumentele initiale de spatiu verde nu au mai contat. Antreprenor al lucrarii este firma Grup 4 Instalatii, care detine si terenul.

Reabilitarea morii din sec. al XVIII-lea a fost refuzata de ...
Proiect sportiv refuzat
Pe acelasi amplasament a fost refuzat proiectul lui Daniel Wagner, un investitor austriac care dorea sa ridice un complex pentru recuperarea sportivilor cu dizabilitati temporare. Constructia ar fi avut trei etaje, iar austriacul se obliga sa restaureze moara existenta din secolul al XVIII-lea, singura care nu a disparut de pe traseul medieval al Canalului Morii.
 
Proiectantul complexului, arhitectul Mircea Purdea, sustine ca atat Adrian Borda, de la Comisia Monumentelor Istorice, cat si Adrian Iancu, arhitectul-sef de atunci al municipiului, au refuzat cu argumentele legate de spatiul verde.
Arhitectul Romulus Zamfir, membru al Comisiei de Urbanism a municipalitatii, isi aminteste ca seful de atunci al Ordinului Arhitectilor, Vasile Mitrea, s-a opus proiectului de blocuri-turn, argumentand ca inghite spatiul verde. Arhitectul Emanoil Tudose, de la Interproiect, spune ca „pentru distrugerea morilor vechi, celebrul Canalul Morii ar putea fi denumit Canalul Bocului sau al Iancului, dupa numele fostului arhitect-sef".