Bilant: Ce a castigat Romania dupa cinci ani de dezvoltare a pietei imobiliare

ANALIZE / COMENTARII

17.12.2009 - Ziarul financiar
Bilant: Ce a castigat Romania dupa cinci ani de dezvoltare a pietei imobiliare


O coada mai mica la supermarket si mai multe cinematografe, cafenele sau magazine cu haine in malluri; un sediu mai nou si poate mai bun pentru firma la care lucreaza; o alternativa la blocurile construite in regimul comunist; milioane de euro in conturile celor implicati in imobiliare si care au reusit sa vanda la timp.

Piata imobiliara locala, aflata acum in mare suferinta, este privita cu scepticism de marea majoritate a populatiei neutre - drept un loc in care oameni fara prea multa pregatire s-au imbogatit usor, in timp ce altii s-au indatorat pe 30 de ani pentru achizitia unei locuinte supraevaluate.

Dincolo de aceasta imagine, dezvoltarea imobiliara reprezenta o necesitate pentru directia in care merge tara noastra - multinationalele din servicii financiare, comunicatii sau farma nu isi puteau desfasura activitatea in blocuri de apartamente sau vile, iar angajatii acestor firme, care au ajuns sa castige 1.000-1.500 de euro lunar sau chiar mai mult, tindeau spre o locuinta mai buna.

"Initial am vrut sa ma angajez la Colliers pentru ca imi placea sediul lor de birouri", spunea recent un angajat al firmei de consultanta imobiliara, referindu-se la anul 2003, cand firma condusa de Bogdan Georgescu isi avea sediul in cladirea Opera Center din zona Eroilor a Capitalei.

In acea vreme, in Bucuresti imobilele de birouri puteau fi numarate pe degetele de la maini - Europe House in Piata Victoriei si Bucharest Financial Plaza in apropierea Palatului CEC, World Trade Center (hotelul Sofitel), turnul Neocity de pe Calea Dorobanti sau sediile Bursei de Valori Bucuresti (Piata Rosetti) si ONRC (pe Splaiul Unirii).

Putini erau angajatii care se puteau mandri ca lucreaza intr-un "office" cu geamuri de sticla, usi rotative la intrare, lifturi moderne si sistem de climatizare care functioneaza.

Intre timp, stocul de spatii de birouri din Bucuresti a crescut la circa 1,3 milioane de metri patrati, potrivit celor mai recente date ale firmelor de consultanta imobiliara, astfel ca aproximativ 150.000 de angajati din Bucuresti lucreaza in cladiri relativ noi.

In aceasta perioada au fost construite cladirile Charles de Gaulle Plaza (cu chiriasi precum Petrom, Raiffeisen, UniCredit, Vodafone), S-Park (ING, Global Finance, Saint-Gobain), Bucharest Business Park (BAT, IBM sau Coca-Cola).

"Ne-am dat seama ca cine se muta intr-o cladire de birouri de clasa A are un avantaj competitiv si am vrut sa fim primii care facem acest lucru, inchiriind cinci etaje in Neocity Tower", spunea recent intr-un interviu pentru ZF avocatul Ion Nestor, coordonatorul firmei NNDKP, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de profil.

Pana la boom-ul imobiliar, avocatii isi desfasurau activitatea in apartamente sau in vile din centrul orasului, formula pe care o serie de firme continua sa o prefere. Insa, avocatii care si-au largit echipele intens in ultimii ani, printre care NNDKP sau Tuca Zbarcea & Asociatii au devenit la randul lor chiriasi semnificativi in cladirile dezvoltate de investitorii imobiliari in zonele centrale din Capitala.

Cum arata retailul acum cinci ani

In 2004 abia se deschidea cel de-al doilea mall din Bucuresti - Plaza Romania - realizat de compania Anchor Grup, care inregistrase rezultate foarte bune cu proiectul Bucuresti Mall din Vitan.

Intre timp, numarul centrelor comerciale din oras a ajuns la 12, astfel ca variantele pentru cumparaturi au crescut semnificativ, iar Drumul Taberei si Vitan nu mai sunt singurele zone care se pot lauda cu proximitatea unui asemenea proiect.

Cat de importanta este prezenta unui centru comercial in cartier o arata o analiza realizata de firma de consultanta imobiliara Coldwell Banker, potrivit careia in intervalul 1999 - 2007 preturile apartamentelor din Vitan au crescut de 15 ori, fata de o crestere de "doar" zece ori a preturilor in alte zone ale Bucurestiului in acelasi interval.

Cu cinci ani in urma in Bucuresti existau patru hipermarketuri - trei Carrefour in Militari, Orhideea si Colentina si prima unitate Cora, din Pantelimon.

Intre timp, orasul a fost impanzit de hipermarketuri, alte zece proiecte fiind construite in toate zonele orasului. Carrefour a ajuns la sapte unitati in Bucuresti, Cora a mai deschis un magazin la Lujerului, Auchan a intrat in Capitala cu doua magazine in Titan si Militari, iar nemtii de la Real au deschis rapid trei unitati, in Vitan, Berceni si Cotroceni Park.

Toate aceste investitii inseamna sute de milioane de euro pompate de companii straine, competitie in retail si, in final, cozi mai mici pentru bucuresteni la cumparaturi, dar probabil mai mari in trafic, la semafor, unde in aceeasi perioada de boom au fost vandute in Bucuresti aproximativ 500.000 de masini - adica un automobil la patru locuitori.

La nivel national, ultimii cinci ani au insemnat constructia a peste 40 de centre comerciale, in marea majoritate a oraselor cu peste 100.000 de locuitori. Retelele de hipermarketuri au sarit pragul de 50 de unitati, iar in fiecare oras cu cateva zeci de mii de locuitori a fost construit cel putin un supermarket in acesti ani, inlocuind astfel "buticul" de la parterul blocului care vindea marfa cumparata din "en-gros" sau din Metro.

250.000 de locuinte noi

In ceea ce priveste constructiile de locuinte noi, perioada 2004-2009 a insemnat constructia a 250.000 de noi case, din care 90% au fost realizate de catre investitori privati, care au rasturnat definitiv balanta in ceea ce priveste provenienta fondurilor pentru constructia de locuinte.

Apartamente in ansambluri cu piscina si locuri de parcare subterane sau penthouse-uri la etaje cu privelisti ametitoare - pentru unii poate suna a snobism sau inutilitate, pentru altii este dorinta de a avea ceva nou, mai bun, o locuinta pe care nu o puteai gasi in apartamentele construite acum 20-30 de ani in Bucuresti.

Pana in prima parte a anului 2008 preturile au escaladat. Dar nimeni nu a scos cu forta banii din buzunarele cumparatorilor, care s-au lasat cuprinsi de "visul frumos" care cuprinsese cea mai mare parte a economiei locale.

O parte dintre cei care au cumparat, isi rod acum unghiile. Din fericire, au cumparat si multi straini, care au blocati aici bani, pe care nu ii vor putea scoate prea usor. Atat in terenuri, cat si in locuinte.

Mai devreme sau mai tarziu pentru fiecare dintre aceste proprietati se va gasi un pret corect. Important este sa fie construite, pentru a avea de lucru atat muncitorii necalificati, distribuitorii de materiale cat si bancherii.