Aberatie pe piata muncii din Romania

LEGISLATIE / REGLEMENTARI , Constructii

15.01.2008 - Curierul National
Aberatie pe piata muncii din Romania

Desi doar in constructii avem nevoie de 150.000 de angajati, Guvernul pune stavila imigratiei
Ministerul Muncii a lansat un proiect de hotatare care sa reduca numarul de permise de munca la 10.000
"Solutia" lui Pacuraru: Burse de munca pentru romanii din strainatate

Ministerul Muncii a lansat in dezbatere publica un proiect de hotarare de Guvern care prevede un contingent de doar 10.000 de permise de munca pentru straini in 2008, fata de 12.000 de permise prevazute pentru 2007. Masura este contestata de catre Confederatia Nationala a Patronatului Roman (CNPR), fiind considerata nejustificata in conditiile actualei crizei de pe piata fortei de munca. "Cu toate ca domnul ministru (n.r. - Paul Pacuraru, ministrul Muncii) declara public in luna noiembrie a anului 2007 ca numai in domeniul constructiilor ar fi nevoie de un plus de circa 150.000 de muncitori, solutia asigurarii acestora neputand exclude aducerea de muncitori din tari precum China, Pakistan sau India, constatam cu surprindere ca numarul de permise de munca propus de acelasi ministru pentru anul 2008 este de 10.000, inferior numarului de 12.000 din 2007", se arata intr-un comunicat al CNPR.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, pentru reducerea pentru acest an a numarului de autorizatii s-a luat in considerare ca anul trecut, din totalul permiselor prevazute de lege, doar 5.500 de acte au fost eliberate, aproximativ 50%. Cristian Parvan, purtatorul de cuvant al CNPR, ne-a declarat ca acest fapt a fost cauzat de doua motivatii care se mentin si in anul actual. Prima ar fi ca eliberarea permiselor de munca este foarte greoaie, iar cea de-a doua ar fi ca trecerea structurii de eliberare a permiselor din competenta Ministerului Muncii in subordinea Ministerului de Interne si Reformei Administrative (MIRA) nu s-a facut corect. Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, considera ca numarul mic de permise eliberate pentru muncitorii straini a fost determinat de birocratia excesiva ce caracterizeaza sistemul administrativ romanesc.

Potrivit acestuia, reducerea ar fi putut fi ceruta de sindicate. Asa si este, presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, ne-a declarat ca desi nu au fost consultati in aceasta privinta, in urma intalnirilor pe care le-au avut cu Guvernul au ridicat problema reducerii numarului de permise pentru straini pentru a elimina "dumping-ul social".

Descentralizarea MIRA este o idee buna, dar ar putea ramane doar o idee

Reprezentantii patronatelor solicita, de asemenea, cresterea numarului de angajati care sunt implicati in eliberarea permiselor solicitate de firmele interesate, precum si descentralizarea structurii care emite autorizatiile prin infiintarea a minimum 13 centre in cele mai importante zone economice ale tarii. "Descentralizarea MIRA este o idee buna si va ramane doar atat daca nu se va face nimic in acest sens", ne-a declarat purtatorul de cuvant al CNPR. "Reamintim ministrului Muncii, Guvernului, ca lipsa fortei de munca va produce o incetinire a dezvoltarii economice si va mentine un cadru institutional ineficient, birocratic si generator de potentiale abuzuri si coruptie", se mai arata in comunicatul CNPR. Chiar daca se incearca sa se stimuleze ocuparea locurilor de munca in constructii cu muncitori romani, deficitul de munca nu va putea fi completat doar cu mana de lucru interna, de aceea o sa se ajunga la un import de forta de munca din Ungaria, Bulgaria, China, Pakistan, India, este de parere Laurentiu Plosceanu.

In comunicat, CNPR adreseaza o intrebare publica: "Cine si din ce motiv are interesul de a promova o reglementare contrara oamenilor de afaceri, a economiei si care mentine un cadru institutional ineficient, birocratic si generator de potentiale abuzuri si chiar coruptie?". Raspunsul ar trebui sa vina din partea Ministerului Muncii, dar si din partea Guvernului, daca se va decide aplicarea proiectului.

Lucia Maxim