800 de imobile stau sa cada

Constructii

06.08.2009 - Evenimentul zilei

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter le-a stricat ieri ziua de plaja romanilor de la malul Marii Negre si i-a pus pe ganduri pe bucurestenii care s-au trezit ca li se zdruncina monitoarele computerelor de la birou. Unul cu 1,5 grade mai mare ar ucide de cateva ori mai multi romani decat in 1977. Cutremurul de ieri, de la ora 10.50, a fost de suprafata, inregistrandu-se la o adancime de 20 de km in Marea Neagra. Epicentrul miscarii telurice a fost localizat la 41 de km sud-est de Constanta si la 15 km vest de Mangalia.

„In zona avem de-a face cu o falie activa. S-a produs o miscare pe falie ca re i-a perturbat sistemul, ne asteptam la o rearanjare ce se produce prin cutremure mai mici”, a spus directorul stiintific al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP), Mircea Radulian.

Mai puternic la bulgari

Seismul a durat foarte putin, vreo doua secunde, propagarea undelor - mai mult, in jur de 30 de secunde. „A avut mai multe replici de mica intensitate, cuprinse intre 1 si 3 grade pe scara Richter”, a precizat aseara Gheorghe Marmureanu, directorul INCDFP.

Desi s-a resimtit mai tare pe teritoriul Bulgariei, cutremurul nu i-a lasat nepasatori nici pe romanii de pe litoral. „Eram cu familia intr- o coferatie din Mangalia, pe faleza. S-a simtit tare, ne-am speriat si noi, si angajatele de acolo. Mesele trepidau, au cazut paharele de pe tejghea”, a povestit Mirela Oprea, turista din Ramnicu-Sarat.

3.585 de imobile-problema

1,5 grade in plus la valoarea seismului produs ieri ar fi putut pune, lejer, la pamant 800 de cladiri de locuit din Romania, expertizate seismic de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei.

Numarul imobilelor ce s-ar putea prabusi este chiar si mai mare, daca luam in considerare faptul ca exista orase in care nu s-a evaluat nicio cladire, chiar daca degradarea se vede si cu ochiul liber.

Un exemplu in acest sens este Timisoara: cu toate ca la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Banat exista o lista a cladirilor cu probleme, in documentele Ministerului Dezvoltarii nu apare nimic despre acestea. Nici Alba si Mures nu figureaza pe lista cladirilor expertizate seismic. Pana la momentul de fata, avem, oficial, 3.585 de imobile subrede, dintre care 2.639 numai in Capitala.

Cele mai multe cladiri expertizate sunt in Bucuresti: 126 care reprezinta „pericol-public”, 392 care au gradul I de risc seismic si alte 269 incadrate in gradul II de risc seismic. Pe locul doi in topul judetelor cu cele mai multe cladiri expertizate e judetul Iasi, cu 275 de cladiri identificate, din care 100 au gradul I. Urmeaza Galati, unde 61 dintre cele 115 imobile expertizate ar putea cadea.

In patru ani si jumatate, de cand a inceput consolidarea cladirilor cu probleme, autoritatile locale - care se ocupa de reabilitare - au reusit sa puna pe picioare doar 15 blocuri. Dintre acestea, 12 sunt in Capitala, iar celelalte trei sunt in Targu-Mures, Braila si Bacau.

In total, lucrarile au costat 50 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro), potrivit Ministerului Dezvoltarii. Pentru 2009, ministerul pune la bataie 10 milioane de lei (aproximativ 2,4 milioane de euro), suma pe care o au la dis pozitie primariile pentru reconsolidarea seismica a cladirilor de locuit. (Au contribuit Oana Botezatu si Catalin Ionescu)

FORUM

Seismul pe evz.ro

In cateva zeci de minute, articolul despre cutremur a adunat pe evz.ro peste 150 de comentarii si 20.000 de accesari. La 5 ore de la producerea seismului, accesarile au ajuns 30.000.

Iata cateva marturii la cald despre cum au simtit cutremurul cititorii evz.ro:

Mautzu - „Lucrez intrun birou situat la etajul 4 pe bulevardul Natiunile Unite, a in ceput sa se miste scaunul cu mine. S-a simtit al naibii de tare”

Cezar - „Lucrez la o companie care are sediul foarte aproape de malul marii, in Piata Ovidiu. Cutremurul s-a simtit foarte puternic, mai ales la inceput, a pornit cu o zguduitura extrem de puternica!”

Cecilia - „Sunt din Calarasi. Eram la birou, etajul doi... s-a simtit tare, noroc ca nu a fost lung!”

alx - „Nu foarte tare. Telefoanele au fost moarte cel putin 15 minute. In caz de ceva mai mare, Doamne fereste!, cred ca nu s-ar putea vorbi cateva zile”.

BUCURESTIUL, IN EVENTUALITATEA UNUI CUTREMUR PUTERNIC

De patru ori mai multe pagube decat in martie 1977

Dupa opt ani de munca, Bucurestiul are o harta a zonelor sigure si a celor in care cutremurele sunt resimtite cel mai tare, fiind primul oras din Romania care are un astfel de indicator. Potrivit lui Gheorghe Marmureanu, asemenea harti sesimice sunt aproape finalizate si pentru Iasi, Bacau, Buzau si Craiova.

Nordul Capitalei se zguduie cel mai tare

Conform hartii seismice a Capitalei, orasul e impartit in patru zone, in functie de cat de tare se resimte un seism de 7 grade.

Astfel, in zona Aeroportului Otopeni, Casa Presei-Baneasa, dar si in cartierul Pantelimon, cutremurele au intensitatea cea mai mare. Potrivit specialistilor, in aceste zone pamantul se misca cel mai tare si pe o perioada mai lunga. Pe locul doi sunt situate cartierele Militari, Panduri si Drumul Sarii, unde un cutremur major va fi resimtit destul de tare. Pe locul trei sunt zonele Balta Alba, Gemenii-Vasile Lascar, bulevardul Titulescu si bulevardul Balcescu.

Potrivit documentului, bucurestenii cei mai feriti de cutremure locuiesc pe langa Dambovita si in zonele Metalurgiei si IMGB.

„De acum incolo, constructorii si arhitectii se vor putea ghida dupa aceasta harta ca sa construiasca astfel incat cladirile sa reziste la cutremure. Imobilele construite pana in prezent au fost ridicate dupa un regulament general, prea general, fara elemente care sa-i ajute pe arhitecti si constructori sa ridice cladiri rezistente”, a explicat Marmureanu. Acesta spera ca propunerile specialistilor sa fie transformate anul acesta in normative de constructie.

In 2009 a fost consolidat un singur bloc

Lasand la o parte harta si mergand direct la imobilele cu probleme, expertizate seismic, situatia e mai mult decat ingrijoratoare: in ultimii 18 ani au fost consolidate doar 12 imobile, in conditiile in care Bucurestiul are 392 de imobile incadrate in clasa I de risc.

Anul acesta, un singur imobil cu grad ridicat de risc seismic a fost consolidat de Primaria Capitalei. Imobilul in care bucurestenii pot dormi linistiti e situat pe strada Stirbei Voda, iar receptia lucrarii a fost facuta in luna aprilie.

Acum se lucreaza la reabilitarea a doua blocuri cu gradul I de risc seismic, aflate pe Calea Victoriei si pe bulevardul Nicolae Balcescu. Potrivit municipalitatii, pentru un alt imobil, din strada Mihai Kogalniceanu, exista contract de executie, dar lucrarile nu pot incepe fiindca aproape jumatate dintre proprietarii nu au semnat contractele privind finantarea de la bugetul statului. Alte 16 imobile sunt in pregatire pentru executie, 11 proiecte de consolidare sunt gata de licitatii, iar 9 proiecte sunt pregatite pentru executie.

Tragem linie: raman 318 cladiri incadrate in clasa I de risc seismic de consolidat, cele mai multe fiind in sectorul 1, pentru care nici macar nu se poate estima perioada in care se vor deschide santierele. Motivul: asociatiile de proprietari nu colaboreaza cu municipalitatea, sustin edilii. „Am de gand sa pompez in acest capitol cati bani am la dispozitie. Mai bine sa fiu eu pregatit si sa nu fie niciun cutremur”, declara Oprescu, in aprilie, dupa ultimul seism resimtit in Capitala.

Bucurestiul - cel mai mare risc seismic din Europa

Cartiere intregi din Bucuresti, capitala cu cel mai mare risc seismic din toata Europa, sunt vulnerabile la un cutremur cu 1,5 grade mai mare decat cel de ieri.

Arhitectului-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu avertizeaza ca, in eventualitatea producerii unui seism asemanator celui din ‘77, numarul pa gubelor si al victimelor in Bucuresti ar putea fi de treipatru ori mai mare. Atunci au murit 1.424 de oameni, iar peste 33 de claridi si imobile au fost puse la pamant. Potrivit lui Charles Richter (cel care da numele scarii de magnitudine), citat de „National Geografic”, Capitala Romaniei este una dintre aglomerarile urbane cele mai expuse la cutremure.

„Nicaieri in lume nu exista o concentrare de populatie atat de expusa la cu tremure provenind sistematic din aceeasi sursa. Singurele fenomene asemanatoare sunt cutremurele repetate ce au loc in adancime in regiunea Hindukush, din India”, a spus Richter.


318 cladiri incadrate in gradul I de risc seismic asteapta consolidarea in Capitala

IN TARA

„Nici nu stiu daca ar trebui sa avem bulina”

Un seism puternic va lua si tara pe nepregatite. Astfel, numai in Timisoara, sediul SRI-ului si al Politiei Timis, situate intr-un imobil de pe bulevardul Take Ionescu nr. 44-46, dar si Hotelul Continental si sediul Directiei pentru Protectia Copilului Timis stau sa cada, potrivit Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Banat, care are pe lista 627 de imobile cu risc seismic.

Cu toate ca documentul exista de cativa ani la nivelul institutiei, in actele oficiale ale Ministerului Dezvoltarii niciunul dintre imobile nu a fost expertizat. Daca in cazul sediului SRI e vorba despre o constructie de la 1900, cladirea hotelului dateaza din 1970 si are 14 etaje, iar imobilul Directiei - din 1914. Nici in Prahova situatia nu e mai roz.

Aici, 74 de blocuri din Ploiesti, Boldesti Scaieni, Valenii de Munte, Mizil, Uralti si Campina sunt incadrate in clasele I si II de risc seismic. Expertizarea s-a facut intre 1994 si 2006, dar niciun imobil nu a intrat in procesul de reconsolidare.

„Imi aduc aminte ca a venit un expert, prin 1996, care a facut niste masuratori la bloc, dar nu s-a mai intamplat nimic apoi. Nici nu stiu daca ar trebui sa avem bulina”, spune Dan Sofronie, locatarul unui bloc cu patru etaje, construit in anii ’60 in Centrul Civic Ploiesti.

Pentru a-si vin de apartamentele din blocurile periculoase, locatarii au indepartat de pe fatade bulinele rosii montate de primarie in 2006. Potrivit edililor din Ploiesti, lucrarile de consolidare nu au inceput din lipsa de bani. (Georgeta Petrovici, Marius Nica)

EXPERTIZARE CU BUCLUC

Imobilele, incluse in trei clase de risc seismic

Expertizarea tehnica a blocurilor vechi din Romania a inceput dupa 1990. Guvernul, insa, a demarat consolidarea cladirilor cu risc seismic abia in 2004, an in care s-a finalizat si prima cladire, desi programe de reabilitare au fost elaborate si parafate din 1992.

Pentru a beneficia de expertiza, asociatiile de locatari sau institutiile publice trebuie sa depuna o cerere la primaria de care apartin.

Imobilele sunt impartite pe clase de risc seismic astfel: clasa I de risc seismic, care cuprinde blocuri, ridicate, de regula, inainte de 1940, cu pericol major de prabusire in cazul unui cu tremur mai mare de 7 grade pe scara Richter, clasa 2 de risc seismic - posibilitatea ca imobilele sa se prabuseasca e mica, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare si scarile, si clasa 3 de risc seismic - in care intra cladiri ce pot suferi avarii minore (poate cadea tencuiala, pot aparea fisuri in pereti, dar viata locatarilor nu este pusa in pericol).