1987: Pasajul Unirii, gata in 34 de zile. 2009: Pasajul Baneasa, un haos de doi ani si jumatate

Constructii

12.10.2009 - Gandul

In timp ce, in urma cu 22 de ani, Pasajul Piata Unirii se inaugura dupa 34 de zile de la inceperea lucrarilor, Pasajul Baneasa, mult mai scurt decat primul, nu este gata nici acum, la doi ani si jumatate de la inceperea lucrarilor. In 1987, ministrul Ion C. Petre locuia intr-un container, pe santier. In 2009, ministrul Berceanu face vizite de lucru

La 6 iunie 1987, ziarele vremii anuntau o noua realizare a socialismului: inaugurarea Pasajului Piata Unirii, la numai 34 de zile de la inceperea lucrarilor de constructie. Dincolo de propaganda specifica perioadei, lucrarea a fost, intr-adevar, finalizata intr-un timp-record, chiar daca operatiunile pregatitoare constructiei propriu-zise incepusera cu mai multe luni inainte.

In octombrie 2009, Pasajul Baneasa nu este inca finalizat, la mai bine de doi ani si jumatate de la inceperea lucrarilor. Cele doua lucrari de infrastructura au cel putin un punct comun, si anume au fost atribuite constructorului fara a se organiza vreo licitatie. In 1987, cuvantul "licitatie" nu era prezent in vocabularul romanilor. A fost uitat si 20 de ani mai tarziu, cand Guvernul Tariceanu a incredintat constructia pasajului companiei portugheze Lena Construccoes.

Ambele pasaje, fara licitatie

Lucrarile la Baneasa ar fi trebuit sa inceapa in aprilie 2007, iar la finele aceluiasi an sa fie finalizate. Renuntarea la licitatie si atribuirea directa a contractului au fost justificate la acea vreme tocmai prin necesitatea ca lucrarile sa inceapa si, in consecinta, sa se termine cat mai repede. Constructorul nu a primit insa suficienti bani de la Guvern, lucrarile au trenat si au fost reluate abia in primavara acestui an, odata cu reintoarcerea lui Radu Berceanu la sefia Ministerului Transporturilor.

Nici acum, cand Berceanu si premierul Emil Boc se lauda cu "Guvernul investitiilor" si cu faptul ca "infrastructura nu are vacanta", pe santierul de la Baneasa nu se observa o efervescenta iesita din comun. Inainte cu doua zile de inceperea strapungerii finale a pasajului si de inchiderea circulatiei, pe santier nu se aflau decat 20 de muncitori. Si nici ei nu pareau foarte patrunsi de sloganurile guvernamentale.

Cinci se odihneau, fumau si posteau un PET de suc

Alti patru trageau de niste fiare, fara graba, iar un pustan se cocota sapte-opt metri pe schela, pentru ca apoi sa coboare repede inapoi. "Mi-am uitat clestele sus", explica el. Intrebati daca lucrarea va fi gata pe 1 Decembrie, asa cum au promis si ministrul Radu Berceanu, si premierul Emil Boc, muncitorii ridica din umeri: "Sefii stie lucrurile astea, noi doar ne facem treaba. Intrebati-i pe ei".

Dinca punea ministrul adjunct sa stea pe excavator

Numai ca dirigintele de santier lipsea. Acum 22 de ani, nu numai seful de lucrari era prezent non-stop pe santier, ci si insusi ministrul. "Se lucra in trei schimburi, iar ministrul Constructiilor Industriale, Ion C. Petre, avea un container pe santier, in care a stat pana s-au terminat lucrarile", isi aminteste inginerul constructor Gheorghe Polizu, la acea vreme angajat al ministerului mentionat, acum presedinte al Patronatului Societatilor in Constructii.

Pentru ca totul sa se desfasoare cat mai rapid, Nicolae Ceausescu impartise toate lucrarile de infrastructura din zona centrala a Bucurestilor, astfel incat de fiecare dintre ele sa fie responsabil cate un ministru, mai spune Polizu. "Daca apareau probleme deosebite, Ion Dinca, zis si Ion Te-leaga, dadea dispozitie ca un adjunct de ministru sa stea pe un excavator pana la solutionarea lor", a mai declarat el. Inginerul constructor spune ca acum, la lucrarile de infrastructura, lipseste gandirea in perspectiva. "Constructorii mai mult stau, mesterul se impiedica, proiectantul e cine stie pe unde", a conchis Polizu.

La Piata Unirii au lucrat sute de oameni, fara intrerupere. Lucrarea a fost extrem de complexa, pentru ca pasajul, lung de 900 de metri, a supratraversat doua magistrale de metrou si cursul raului Dambovita.
La Baneasa nu este nici metrou si nici vreun curs de apa, iar pasajul este mai scurt, de numai 560 de metri. In total, lucrarea, care va prelua traficul de peste 2.000 de autovehicule pe ora, va costa statul roman 11 milioane de euro.